Fii Mos Craciun

Ziua de sortare a fost, probabil, una dintre cele mai intense etape ale acestei campanii. Am inceput simplu: cu formarea cutiilor si sortarea hainelor. In paralel, am pregatit fisele de colet, pe care am notat pentru fiecare familie numarul de copii si varstele acestora, pentru a incerca sa distribuim lucrurile cat mai corect.

Nu avem (inca) o reteta perfecta pentru sortare, asa ca am improvizat pe parcurs. Initial, hainele au fost sortate pe marimi, cat de bine am reusit. Apoi, fiecare voluntar a “pazit” unul sau doua colete, in timp ce o alta persoana lua pe rand fiecare articol vestimentar, striga marimea, iar cei care aveau copii potriviti cereau hainele pentru a le adauga in cutiile lor. A fost haotic pe alocuri, dar eficient si facut cu multa rabdare.

Din pacate, a trebuit sa aruncam si o parte din lucrurile primite. Orice a insemnat obiecte de igiena intima folosite, haine rupte sau patate, care nu mai puteau fi purtate, nu au fost incluse in colete. A fost o decizie necesara, chiar daca nu usoara.

Un moment care ne-a emotionat profund a fost atunci cand, printre donatii, am gasit o scrisorica de la unul dintre micii nostri donatori. La aceasta sesiune au participat si copiii de la doua clase ale unei scoli din Sibiu, iar gesturile lor simple ne-au reamintit de ce facem acest lucru.

Cand hainele au fost aproape complet sortate si donatiile de mancare inventariate, am mers impreuna cu Tudor si Daniel – doi dintre voluntari – sa achizitionam restul lucrurilor necesare: dulciuri, alimente si produse de igiena personala.

Din donatii financiare s-au strans aproximativ 6.200 lei. Am incercat sa includem pentru fiecare copil ceva dulce si personal. Coletele de mancare au continut, printre altele: faina, malai, orez, fasole, cozonac, prajituri asortate, ou Kinder pentru fiecare copil, sapun, gel de dus, pasta si periuta de dinti, zahar si multe altele.

Tudor isi dorea foarte mult sa contribuie si prin achizitia de incaltaminte pentru o parte dintre copii, insa, din pacate, neavand marimile exacte pentru fiecare, am decis sa ne bazam doar pe ceea ce am reusit sa sortam din donatii. Chiar si asa, el a acoperit cea mai mare parte din cumparaturi, aproximativ 4.000 lei (vom reveni cu bonurile intr-o sectiune separata).

In plus, am mai cheltuit aproximativ 2.700 lei pentru restul achizitiilor de mancare si inca 500 lei pentru haine si mancare destinate unei familii pe care, din greseala noastra, am omis-o initial la sortare – o eroare pe care am corectat-o imediat. Suma ramasa a fost pastrata intr-un cont separat si va fi folosita pentru urmatoarea actiune, care va avea loc de Paste. Motivul pentru care nu am cheltuit toti banii este simplu: coletele erau deja pline si nu mai aveam ce sa adaugam fara a le incarca inutil.

Ce estimasem initial ca va dura 2–3 ore s-a transformat intr-o zi de aproape 7 ore. Am muncit, am povestit, am ras si am legat prietenii noi. Aceasta a fost prima zi.

Anul trecut, am transportat coletele cu masinile noastre si ale voluntarilor. Anul acesta, avand putin peste 60 de colete mari, aceasta varianta nu mai era eficienta, asa ca am optat pentru inchirierea unei dube. Duminica, la ora 11:00, intr-un cadru restrans, am incarcat coletele si le-am transportat la locatia intermediara: Capela Bisericii de pe Calea Poplacii.

De aici, coletele vor fi livrate pana de Craciun de catre Parintele Ioan si sotia sa, Adela, carora le multumim sincer pentru sprijin si implicare.

1. Nu exista o formula perfecta de organizare, dar exista solutii atunci cand oamenii coopereaza.
2. Sortarea corecta necesita timp, rabdare si mai multa coordonare decat ne-am imaginat initial.
3. Donatiile in obiecte sunt extrem de valoroase, dar necesita filtrare atenta.
4. Uneori, cele mai mici gesturi (o scrisoare, un desen) au cel mai mare impact emotional.
5. Este important sa lasi loc de imbunatatiri si sa recunosti unde poti face mai bine data viitoare.